Violonistu meu

Si mergeam asa pe strada, pe la vreo 8 seara, mai curand sictirita, cu caciula pe ochi. Si am trecut pe langa un local unde canta o mica orchestra, vreo 3-4 oameni, printre care si un violonist. Unul inalt si slab, cu par lungut, mai taranel asa dar jovial. Si mi-au cazut ochii pe el, si lui pe mine, si ne-am uitat unu la altu printr-un geam. Eu aveam privirea blana, de vaca trista, insa el a ras la mine. Siii... a mers cu vioara cu tot spre al doilea geam, in sensu meu de drum, numai ca sa vada daca ii zambesc inapoi. Si i-am zambit, si aveam amandoi niste ranjete latarete si simpatice.