de la criza

Ziua a fost vaga.
Nu.
Starea a fost de vag. De fapt, n-am mai simtit niciodata o stare de vag de asemenea intensitate.
Lucrurile clar nu erau bune, la job, cel putin, dar n-as fi putut sa zic de ce. Totusi, per total, lucrurile erau ok, dar n-as fi putut exact sa zic de ce.
Mi-am facut planuri de vacanta, ceea ce a fost bine. Dar asta m-a agitat asa de tare, ca aproape nu mai era bine.
Apoi am iesit la masa, unde lumea era mai curand alarmata. Dar nimeni nu putea sa zica exact de ce. Desi stiam ca toti incercau sa se exprime concret, nu ieseau decat fraze generalisime. Valabile in orice alt context.
Apoi am vizitat, in cautarea atei de nailon (minunata inventie), un magazin ascuns, care oferea de la galetuse la baterii. Foarte vag. Ata de nailon n-am gasit.
Si m-am intors in agentie, moment in care a inceput sa ma necajeasca senzatia unui muc in nas, pe care nu-l am. Sigur. Senzatia continua. Un disconfort vag in nara stanga.